Fred Flintstone al meu!

Poate pare putin ciudat, dar in urma cu foarte multi ani m-am indragostit indirect de Fred Flintstone.Mai bine spus, mi-a placut mereu armonia familiei Flintstone, felul in care cei doi isi fac traiul cotidian cat mai frumos, avand activitati normale de oameni care se iubesc, oameni care parca sunt facuti sa fie impreuna, sa formeze un intreg.

Partea cea mai buna este ca mereu ceea ce mi-am dorit am si primit, asa ca in urma cu ceva timp mi-am cunoscut propriul Fred Flintstone!Da....Fred al meu este un barbat frumos, chipes, are rabdare, e meticulos, e coleric cand e nevoie, gateste bine si in plus e foarte atent si ma surprinde mereu cu trandafiri rosii.

Cum era de asteptat ne-am construit prorpia noastra epoca de piatra, unde Fred al meu se trezeste de dimineata, nu imbraca o rochie portocalie, imbraca haine normale si pleaca spre munca in graba dand buna dimineata si vecinului nostru Barney care prefera tot hainele normale si nu rochia.Eu ca o Wilma perfecta ce sunt, nu ma imbrac in rochie, imi incep ziua cu gandul la Fred, gatesc aproape zilnic un pranz delicios, nu din carne de crocobaur, din piept de pui si astept sa aud acel "Wilma i'm home!!!" in varianta noastra.

Fiecare zi alaturi de Fred este frumoasa si speciala chiar si atunci cand o petrecem doar in pijamale, sper ca la batranete sa nu-si schimbe gusturile si sa ma surprinda cu o rochie portocalie.Yabba-Dabba-Doo!