Stropi de suflet din stropi de ploaie, ochii tai din culorile lui septembrie...zambetul tau ma impinge intr-o prapastie colorata unde doar glasul tau rasuna la nesfarsit.Esti un ecou, esti vocea mea interioara, esti imaginea care-mi apare cand inchid ochii, esti Universul Meu!
Te joci si te joci cu mine, ti-e usor sa ma domini, ti-e usor sa ma transformi in ce doresti tu, ti-e usor sa faci orice, asa esti tu, imi place, te plac.Daca nu pot sa te urasc, pentru ca nu stiu sa te urasc, las totul asa cum este, iti las amintirea sa-mi fie aproape.Alerg in nebunie si rad doar sa-mi lungesc viata, dar ma omor in fumul de tigara, duc o lupta cu mine zi de zi pentru ca zi de zi imi aleg daca vreau sa ma gandesc la tine sau nu.
Imi place seara, imi plac mainile mele reci, imi place zambetul tau, ma deprima dimineata, ma deprima ploaia, ma deprima frigul, dar am invatat sa ma refugiez intre petalele trandafirilor rosii si ei au invatat sa-ti tina locul.
Am ajuns sa fiu una din capodoperele tale, m-ai invatat tot ce ai vrut tu, tot ce ai considerat ca as avea nevoie cand sunt cu tine, m-ai format si educat, apoi ai plecat din viata mea, ti-ai lasat doar amprenta asupra mea.Te-ai gandit ca nimeni nu va reusi sa ma accepte asa cum m-ai facut tu?Numai tu poti sa iti doresti un produs facut de tine.In mine se gasesc preferintele, nevoile, dorintele, iubirea de care ai nevoie.Nu poti sa traiesti fara asa ceva, dar acum faci doar o incercare.E la fel cum un om incearca sa-si tina respiratia sub apa, unii reusesc minute in sir, dar in final tot au nevoie de oxigen, daca nu mor.Asa te vad si pe tine!
