marți, 17 august 2010

Castelul din Poiana Florilor

In urma cu 10 ani, poate chiar mai mult,  descopar din discutiile altora Castelul Florilor.Numai cuvantul castel imi provoca vijelii in stomac.O saptama intreaga am auzit:"daca mananci tot, duminica mergem la Castel!", "daca esti copil cuminte, ti se indeplineste visul!", "daca nu te scobesti in nas, s-ar putea sa vezi Castelul!", daca...daca...daca...

Duminica dimineata...adunare de trupe cu mic, cu mare, intr-un microbuz, veselie, fiecare canta, fiecare rade, un drum vai mama lui, dadeam cu capul in plafon tot pe rand...pentru castel si pe jos eram in stare sa merg si reuseam sa-i prostesc si pe ceilalti!

Intr-un final se zaresc turnurile, dupa 100 de ani de mers prin pustietati, ochii imi sclipeau, balele imi curgeau,  mainile mi le frecam si...si...si...si ciuciu banana, incepeam sa-mi frec ochii, credeam ca nu vad bine de la caldura, in fata mea o cladire care era in descompunere, fara geamuri, fara usi, cu buruieni in jur, ba, nici macar un caine nenorocit, nimeni, nimic!!!

Cred ca am stat suparata doua zile dupa excursie.Treaba e ca nu m-am dat batuta.Anul trecut, cu treburi la Alejd, am inceput"da eu atat de tare imi doresc sa merg la Castel, sigur dupa 10 ani ne lasa sa-l vedem si in interior!".Zis si facut!

Toata lumea in masina, geamurile jos, poze in stanga, poze in dreapta, uite un copac, uite o floricica, pana cand ajungem la drumul inspaimantator, fara asfalt, vai de el.Vreo 17 km a vibrat ficatul in mine doar pentru castel!

La fel, zarim turnurile, pupilele ni se dilata, sufletul creste, de emotie transpiram in palma.Se aud bocanituri, fara nici un strop de indoiala, e lume multa.Bine, in mintea mea de copil prost, vedeam turisti straini, cu aparate foto atarnate de gat, cu palarii de paie, coborand dintr-un autocar cu tot cu ghid.Asta era in imaginatia mea bolnava, la Castel erau 4 muncitori, 3 stateau cu burta la soare si unul isi repara flecul de la pantofi, cu siguranta de acolo se auzeau bocaniturile.

De aceasta data dezamagirea nu a fost atat de mare, pe exterior avea o stare bunicica, geamuri, in interior se lucra, se lucra pe genul "Dorelule, hai tata mai cu talent!", peste 5 ani posibil sa-l vad si in interior, mai repede n-am sanse!

luni, 16 august 2010

Despre vecini...

Sa vorbim putin despre vecinii mei!

Stau intr-un bloc cu 10 etaje, 66 de apartamente, trei sferturi din locatari sunt pensionari, majoritatea au 2 caini, unii au porumbei, altii stoluri...(eu am motan).

M-am mutat aici in 2008.Dupa vreo doua luni de renovari am ajuns sa locuiesc in noua mea casa!

Baia:o cada mica in comparatie cu ce am avut, masina de spalat langa, chiuveta si ea destul de mica, ce sa mai, baie la bloc.Dau drumul la apa, stropi pana la usa, nu ies bine din cada, soneria ding-dong...!!..."Buna seara, cu ce va pot ajuta?", "Sunt vecinul de jos, va curge apa la mine pe chiuveta, sunteti nesimtita, vreau sa veniti sa vedeti..bla bla bla...", "Imi cer scuze, imi pare rau, abea am renovat, am schimbat tot in baie, probabil e o gresala..."...

Camera mea:seara, ma pun in pat, patul nou, incerc sa-mi gasesc o pozitie comoda, deschid televizorul, mi se face somn, il fac sa taca si inchid ochii.Scrooofff frrrottff, gruusssshhh hrsoffrrr....asta-i buna, singura in toata casa si parca sforaie cineva in camera mare!!!Ma ridic, ma lipesc de perete, deschid incet usa, scot capul, telecomanda in mana stanga, nimeni!Ma pun la loc in pat, iar se aud sforaituri.Ce mama masii, imi fac cuaj si ies pe balcon, tot mai tare se aud sforaiturile, clar, vecinul de la 4....

Dormitor:dupa ce imi dau seama ca nu am nici o sansa sa dorm in camera mea, ma mut in dormitor.Patul mare, trec la orizontala, ochii inchisi, de sus se aude:"Buna seara, bun gasit la stirile Pro Tv, urmeaza stirile pe larg..."

Frateeeee, avem pereti de carton???Avem vecini surzi???Avem vecinii care stau cu gura pe teava de esapament???

August 2010, ies pe balcon, rahat pe geamuri de la porumbeii distinsului vecin de la 6, ceva la ordinea de zi, fericitul cuplu de la 2, certuri groaznice cu farfurii sparte, ma fac ca-s surda, neonul de la etajul meu e ars de 2 luni, sefa de scara are hemoroizi, pe usa blocului apar tot mai des anunturi:" Decedatul/a in Domnul a trait 75 de ani..."...

Oare ei ce spun despre mine?