Vreau sa-ti dedic din timpul meu.Vreau sa-ti vad culoarea ochilor in fiecare zi.Vreau sa simt puterea glasului tau.De ce nu depasesti granitele sufletului meu?Vreau sa-ti fac un trup, vreau sa-ti dau o coasta, vreau sa adun tarana si printr-o suflare sa-ti dau suflet.Vreau sa te invat sa-ti folosesti inima!
Te ascunzi in mine si probabil undeva in lumea larga.Nu te pot aduce, dar te pot crea in universul meu.Iti pot transmite ganduri, simturi, te pot face sa tremuri, iti pot arata ca nu sunt ingerul tau pazitor, doar sufletul meu face pereche cu al tau.
Ma inec in amintiri cu tine, trec si acum in locurile in care candva te tineam de mana, te simt, ma coplesesti si acum cand te tin de mana doar in imaginatia mea.M-ai invatat limbajul iubirii tale, fara tine sunt orfana de toate.Mi-ai dat o putere mai mare decat a soarelui care poate lumina doar ziua.
As da jos de pe planeta fiecare om, pe rand, as alerga dupa mirosul tau, mi-as pune talpile in pamant cautand forma piciorului tau, alerg prin puf de papadie, cu picioarele pe spinii trandafirilor rosii spre cele mai inalte culmi sa-ti strig numele.De ce nu te arati?Lasa-ma sa-ti mai vad pentru o clipa chipul, lasa-ma sa te formez in mine asa cum esti!
Imi desfac sufletul in bucati si iti dedic ultima suflare, asa vreau sa sfarsesc!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu